Index > Manifesto > Romanian > Note_Paolini
INTRODUCERE
În mai - iunie 1941, după ce trupele fascisto-naziste au ocupat aproape toata Europa Continentala şi au început cucerirea teritoriului rus, Altiero Spinelli şi Ernesto Rossi -exilaţi în mică insula italiană Ventotene (în marea Tirenica) pentru rezistenţa opusa regimului fascist- scriau un „Manifest pentru o Europa liberă şi unită”, Manifest care va fi cunoscut mai bine sub numele de „Manifestul Ventotene”.
Textul manifestului a fost rezultatul unei ample dezbateri în cadrul unui grup restrîns de exilaţi, care vedeau în crearea unei Federaţii Europene salvarea Taţilor Continentale şi a civilizaţiei occidentale, ameninţată de războiul dorit de regimele dictatoriale nazist şi fascist.
Manifestul constituise documentul fundamental al federalismului european şi este compus din doua principii esenţiale: primul susţine ca Federaţia Europeană reprezintă un obiectiv politic ce trebuie realizat în cel mai scurt timp şi nu un simplu obiectiv ideal. Al doilea principiu subliniază faptul ca lupta pentru unificarea Europei ar crea o noua linie separatorie (ce ar trece printre insasi partidele politice tradiţionale) printre cei ce ar fi luptat pentru a reduce suveranitatea absolută a Statelor (ce sta la originea tuturor războaielor) şi cei ce ar fi luptat pentru obtinearea unei puteri suprastatale.
Cu Manifestul lui Spinelli, pentru prima data în istorie, se muta idealul abstract al Unitatii Continentului (care ani la rand au asasinat poeţii, filozofii, statisticienii) într-o concretă acţiune politica.
Pentru realizarea acestui obiectiv, Manifestul sublinia necesitatea creării, prin intermediul propagandei, a unei mişcări capabile de a mobiliza toate forţele, care în diverse State Europene, ar fii avut aceleaşi obiective: definindu-se astfel Mişcarea Federalista Europeană fondată în august 1943 la Milano, la numai cateva zile de la eliberarea lui Altiero Spinelli, Ernesto Rossi şi ai altor exilaţi, cu ocazia căderii regimului fascist.
Manifestul a început sa fie din ce în ce mai difuzat, mulţumită lui Spinelli şi Rossi, nu numai printre antifasciştii italieni, dar şi printre exponenţii Rezistenţei Europene, devenind baza principalelor documente aprobate de către cele mai importante organizaţii pentru lupta clandestină, şi în mod deosebit pentru cea franceză şi italiană. în acelaşi timp, cei ce aderau la acest Manifest dădeau viaţa primelor nuclee federaliste în aproape toate Ţările Europene, punand bazele actualei Organizaţii Federaliste.
Cu prima Conferinţa supranationala federalista, organizaţa în martie 1945 la Paris, la numai cateva luni de la sfarsitul războiului de către Altiero Spinelli şi Ursula Hirschmann, conferinţa ce se baza pe principiile Manifestului şi la care au participat: scriitorul şi dramaturgul francez Albert Camus, sociologul şi urbanistul american Lewis Mumford, filozoful francez Emmanuel Mounier, naratorul englez George Orwell şi eroul Rezistenţei franceze André Philip, s-au pus bazele primului comitet federalist supranaţional.
Autorii Manifestului
Altiero Spinelli (31 august 1907 – 23 mai 1986): militant comunist arestat în 1927 – la numai douăzeci de ani – pentru activitatea sa antifascistă, motiv pentru care a făcut zece ani de închisoare şi sase de exil. În 1937, în timpul închisorii, a fost exclus din partidul comunist pentru ca nu era de acord cu realizarea concretă a celui tip de comunism aplicat de către Stalin în Uniunea Sovietică. În timpul exilului în insula Ventotene, citeşte diverse texte federaliste în baza cărora, împreuna cu Ernesto Rossi şi Eugenio Colorni, au definit liniile de lupta pentru o Federaţie europeană, intemeiind în acelaşi timp Mişcarea Federalista Europeană pe care o va conduce pană în 1962. Altiero Spinelli a fost ales membru al Comisiei Comunităţii Europene în 1970, iar în 1976 membru al Parlamentului European în cadrul căruia întreprinde marea lupta instituţională ce va conduce la adoptarea, cu majoritatea voturilor, de către Adunarea din Strasburg, a proiectului Tratatului Uniunii Europene ce cuprindea elementele fundamentale pentru transformarea Comunităţii într-o Uniune Europeană cu baze federaliste. Cand în 1985 proiectul de Tratat a fost lăsat la o parte în cadrul Întrunirii şefilor de Stat şi de guvern, ce au optat pentru adoptarea Actul Unic European, Spinelli a reluat marea sa lupta instituţională susţinută de către Parlamentul European prin emiterea unui document ce sublinia convingerea acestuia ca fara instituţiile federaliste, Comunitatea Europeană nu ar fi putut efectua nici un progres substanţial. Moartea lui Altiero Spinelli în mai 1986, nu a întrerupt aceasta acţiune politica pe care s-a bazat toata Mişcarea Federalista Europeană pană în momentul creării Statelor Unite Europene.
Ernesto Rossi (25 august 1897 – 9 februarie 1967): unul dintre întemeietorii mişcarii antifasciste „Dreptate şi Libertate”, a fost arestat şi condamnat la douăzeci de ani de închisoare, ditre care noua ani în exil. A avut un rol fundamental, împreuna cu Spinelli, în elaborarea şi aplicarea concretă a conceptului federalist european. A fost subsecretar în guvernul Parri, adică primul guvern italian format după terminarea războiului. La jumătatea anilor ’50 a abandonat mişcarea federalista, pentru a se dedica luptei de apărare a drepturilor civile, lupta care vor constitui punctul de plecare al Partidului radical italian, la intemeierea căruia a participat insusi Ernesto Rossi.
Eugenio Colorni (22 aprilie 1909 – 30 mai 1944): protagonist al luptei împotriva regimului fascist, responsabil al coordonarii ideilor socialiste în Franţa şi director al ziarului clandestin „Avanti!” al partidului sau, a fost arestat în 1938, în timpul unei misiuni în Italia, şi exilat în insula Ventotene. În 1944 a fost ucis la Roma de către o trupă militară fascistă. Eugenio Colorni a fost un reprezentant al Rezistenţei şi întemeietorul a unei secţii al MFE.
Manifestul a fost discutat şi subscris în insula Ventotene şi de republicanii Giorgio Braccialarghe (unul dintre comandanţii brigăzilor internaţionale în timpul războiului civil spaniol), Arturo Buleghin şi Dino Roberto, de reprezentantul mişcarii antifasciste „Dreptate şi Libertate” Enrico Giussani, de Ursula Hirschmann, care, datorită activitatii sale antifasciste, a fost constrînsă sa fugă din Germania de tanara, casatorindu-se cu Eugenio Colorni şi după moartea acestuia cu Altiero Spinelli, împreuna ducînd principalele lupte federaliste.
Edmondo Paolini